Tot ce trebuie să știi despre Concediul de Risc Maternal în România (2025)

Știi ce drepturi ai dacă ești însărcinată și locul tău de muncă prezintă riscuri pentru sănătatea ta sau pentru sănătatea bebelușului?

În România anului 2025, concediul de risc maternal rămâne un drept esențial, prevăzut de lege, care are scopul de a proteja atât viitoarea mamă, cât și fătul.

Conform legislației actuale (în special Ordonanța de Urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă), angajatele însărcinate sau cele care au născut de curând au posibilitatea să beneficieze de un concediu medical special, denumit „concediu de risc maternal”.

De ce este acest drept atât de important?

În primul rând, pentru că schimbările prin care trece o femeie însărcinată pot fi semnificative și pot fi accentuate de condițiile de la locul de muncă.

Angajatele care continuă să desfășoare o activitate ce implică efort fizic ridicat, substanțe toxice ori alte factori de risc pot să-și pună în pericol atât sănătatea lor, cât și dezvoltarea corespunzătoare a fătului.

Prin urmare, legislația din România le oferă posibilitatea de a intra într-un concediu special, atunci când angajatorul nu poate elimina sau reduce aceste riscuri.

Ne dorim să îți oferim o imagine clară și detaliată despre concediul de risc maternal . Vom aborda aspecte legale, practici de la locul de muncă și sfaturi utile pentru a-ți cunoaște drepturile și pentru a lua deciziile potrivite.


Ce este Concediul de Risc Maternal?

Concediul de risc maternal este un tip de concediu medical special acordat salariatelor însărcinate, celor care au născut recent sau celor care alăptează, atunci când condițiile de muncă sunt considerate periculoase pentru sănătatea lor ori pentru sănătatea și dezvoltarea normală a copilului. Acesta este reglementat în principal de OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, care stabilește responsabilitățile angajatorului și drepturile salariatei.

Principiul de bază al acestui concediu constă în eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale ce pot afecta gravida ori bebelușul. În situația în care aceste riscuri nu pot fi complet înlăturate, legislația dă posibilitatea salariatei să fie încadrată într-un alt post, cu condiții de muncă sigure sau, în lipsa unei astfel de opțiuni, să beneficieze de concediu de risc maternal.

Această formă de protecție constituie un drept fundamental al femeilor însărcinate, menit să asigure respectarea dreptului la sănătate și a condițiilor necesare dezvoltării intrauterine normale a fătului. Dincolo de aspectul medical, concediul de risc maternal joacă și un rol social important, oferind sprijin viitoarelor mame în perioada premergătoare concediului de maternitate și lăuziei.


Cine are Dreptul la Concediul de Risc Maternal?

Concediul de risc maternal se adresează, în principal, acelor categorii de salariate care se află în una dintre următoarele situații:

  1. Salariatele însărcinate
    • Orice angajată care și-a anunțat oficial angajatorul, în scris, cu privire la faptul că este gravidă.
    • Notificarea trebuie susținută de un document medical, de obicei o adeverință de la medicul de familie sau medicul specialist (ginecologie), care atestă starea de graviditate.
  2. Salariatele care revin la muncă după cele 42 de zile de lăuzie
    • Acestea sunt angajatele care au născut recent și au efectuat perioada minimă obligatorie de concediu de lăuzie (postnatal imediat).
    • Deși se pot întoarce legal la muncă după 42 de zile, dacă întâmpină condiții de lucru considerate dăunătoare pentru ele sau pentru copil, au dreptul să solicite concediu de risc maternal.
    • Important de reținut este că legea prevede că acest drept poate fi exercitat cel târziu până la 6 luni de la naștere.
  3. Salariatele care alăptează
    • Femeile care își alăptează bebelușul și se află în situația în care locul de muncă poate afecta sănătatea copilului.
    • De exemplu, expunerea la substanțe toxice sau medii de lucru cu un grad ridicat de risc (temperaturi extreme, stres excesiv, substanțe chimice periculoase etc.) este un motiv valid de a solicita acest concediu.

Pentru a beneficia de concediu de risc maternal, este esențial ca salariata să-și notifice angajatorul în scris cu privire la starea sa de graviditate (articol din OUG 96/2003). Fără această informare, angajatorul nu are obligația legală de a lua măsuri speciale și nici nu poate fi tras la răspundere dacă nu asigură condiții de muncă adecvate.


Care sunt Condițiile de Acordare a Concediului?

Concediul de risc maternal poate fi acordat doar în anumite condiții, clar stipulate de legislație. În esență, se urmărește protejarea gravidei și, implicit, a fătului, atunci când mediul de lucru reprezintă un risc. Iată care sunt principalele condiții:

  1. Angajatorul nu poate modifica condițiile de muncă pentru a elimina riscurile
    • Potrivit legii, primul pas este ca angajatorul să încerce să adapteze condițiile de muncă. De exemplu, să elimine expunerea la substanțe chimice, să reducă efortul fizic, să scadă nivelul de zgomot sau să schimbe programul de lucru, dacă aceste elemente pot pune în pericol sănătatea gravidei.
    • Dacă aceste măsuri nu sunt posibile sau nu sunt suficiente, atunci se trece la următorul pas.
  2. Angajatorul nu poate oferi un alt post de lucru fără riscuri
    • În cazul în care riscurile nu pot fi îndepărtate din poziția curentă, angajatorul este obligat să încerce reîncadrarea salariatei pe un alt post care să fie lipsit de factori periculoși.
    • Acest lucru se poate face temporar, doar pe durata sarcinii sau până la momentul în care copilul nu mai este alăptat.
    • Dacă nici această variantă nu este posibilă (fie nu există posturi disponibile, fie natura activității companiei nu permite o astfel de schimbare), se poate recurge la concediul de risc maternal.
  3. Evaluarea riscurilor la locul de muncă de către angajator
    • Angajatorul are obligația legală de a efectua o evaluare specifică a riscurilor la locul de muncă pentru salariatele însărcinate sau care alăptează.
    • Această evaluare trebuie să fie documentată și să identifice elementele periculoase (fizice, chimice, biologice, stres etc.).
  4. Certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist
    • Pentru a obține concediul, salariata are nevoie de un certificat medical care să ateste necesitatea acestui tip de concediu.
    • Documentul trebuie vizat și de medicul de medicina muncii, care confirmă că locul de muncă implică riscuri pentru starea de sănătate a gravidei sau a copilului.
  5. Consultații prenatale și postnatale
    • De regulă, legislația prevede dreptul la consultații prenatale și postnatale, fără să fie necesară recuperarea acestui timp.
    • Aceste consultații pot fi un punct de plecare în stabilirea riscurilor și a soluțiilor adecvate.

Numai după parcurgerea acestor etape, dacă nu există opțiuni de relocare sau de adaptare a locului de muncă în mod sigur, se eliberează concediul de risc maternal. Este un drept protejat de legislația din România, plătit din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și destinat exclusiv femeilor însărcinate, lăuzelor și mamelor care alăptează.


Cât Durează Concediul de Risc Maternal?

Durata concediului de risc maternal este de maximum 120 de zile calendaristice. Acesta poate fi acordat integral sau fracționat, în funcție de recomandările medicului și de situația de la locul de muncă. Important de menționat:

  • Cele 120 de zile nu trebuie neapărat acordate consecutiv; se pot împărți în intervale mai mici, în funcție de evoluția sarcinii și de circumstanțele specifice.
  • În practică, multe gravide preferă să beneficieze de acest concediu înainte de intrarea în concediul de maternitate (prenatal), mai ales dacă riscurile la locul de muncă sunt semnificative.
  • Chiar dacă legea prevede maximum 120 de zile, durata exactă se stabilește în baza recomandărilor medicale și a eventualei imposibilități de a fi încadrată într-un post sigur.

Această perioadă a concediului de risc maternal este diferită de concediul de maternitate (prenatal și postnatal, în total 126 de zile), astfel că, teoretic, o salariată poate cumula mai multe tipuri de concedii legate de sarcină și naștere, dacă situația o impune.


Cum se Calculează Indemnizația de Risc Maternal?

Conform legislației în vigoare, indemnizația de risc maternal se calculează în felul următor:

  1. Cuantumul indemnizației
    • Se acordă în cuantum de 75% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni anterioare solicitării.
    • Această medie se stabilește pe baza veniturilor din salarii care se iau în calcul la determinarea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
  2. Exemplu de calcul
    Imaginăm scenariul în care o salariată a avut următoarele venituri brute lunare în ultimele 6 luni:
    • 3.000 RON
    • 3.000 RON
    • 3.000 RON
    • 3.000 RON
    • 3.000 RON
    • 3.000 RON
    Media lunară brută = (3.000 + 3.000 + 3.000 + 3.000 + 3.000 + 3.000) / 6 = 3.000 RONIndemnizația de risc maternal (75% din 3.000) = 2.250 RON/lună (brut)Din această sumă, se reține doar contribuția la asigurările sociale (CAS) de 25%. Celelalte contribuții, precum CASS sau impozitul pe venit, nu se rețin din indemnizațiile pentru concediu de risc maternal. Astfel:
    • CAS (25% din 2.250 RON) = 562,50 RON
    • Suma netă = 2.250 RON – 562,50 RON = 1.687,50 RON
    (Valoarea exactă poate varia ușor, în funcție de rotunjirile aplicate de sistemul de salarizare.)
  3. Finanțarea indemnizației
    • Indemnizația pentru concediul de risc maternal este suportată integral din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
    • Pentru angajator, acest aspect reprezintă un avantaj, deoarece costurile nu cad în sarcina companiei, ci sunt rambursate de stat.

Prin urmare, femeile care intră în acest tip de concediu se bucură de o indemnizație relativ avantajoasă, având în vedere că se aplică un procent de 75% din media veniturilor brute, cu reținerea limitată la contribuția CAS de 25%.


Aspecte Importante privind Contractul de Muncă

Un aspect frecvent întâlnit este teama salariatelor că intrarea în concediu de risc maternal ar putea afecta vechimea în muncă ori stabilitatea la locul de muncă. Legea clarifică aceste aspecte:

  1. Suspendarea contractului de muncă
    • Pe durata concediului de risc maternal, contractul de muncă se suspendă. Acest lucru are efecte similare cu alte forme de concedii medicale (boală obișnuită, concediu de maternitate etc.).
    • Suspendarea contractului înseamnă că raportul de muncă nu încetează, ci doar este pus în „pauză” legală, iar angajata nu trebuie să se prezinte la serviciu.
  2. Vechimea în muncă
    • Legislația specifică faptul că perioada concediului de risc maternal nu afectează vechimea în muncă. Este considerată perioadă asimilată, astfel că nu există penalizări la calculul vechimii totale.
  3. Perioada de probă și evaluările
    • Dacă o femeie este în perioada de probă și intră în concediu de risc maternal, contractul este suspendat, dar angajatorul nu poate decide încetarea contractului din cauza sarcinii ori a absenței pe motive medicale.
    • Orice decizie de concediere din motive legate de sarcină este strict interzisă prin lege și poate fi sancționată sever.
  4. Siguranța raporturilor de muncă
    • Angajatorul nu are dreptul să concedieze o salariată din motive care țin de sarcină, naștere sau alăptare. Orice acțiune de acest fel poate fi contestată în instanță.

Prin urmare, atunci când contractul de muncă se suspendă pe perioada concediului de risc maternal, angajata rămâne sub protecția legii. Aceasta înseamnă că, la finalul concediului, are dreptul să revină la același loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, în funcție de circumstanțele existente.


Drepturile Salariatei Gravide

Pe lângă dreptul de a beneficia de concediu de risc maternal, legislația din România (OUG 96/2003 și alte acte normative conexe) stabilește o serie de alte drepturi pentru salariatele gravide. Acestea au rolul de a proteja sănătatea mamei și a copilului. Iată cele mai importante:

  1. Dreptul de a refuza munca dăunătoare sănătății
    • Femeile însărcinate au dreptul să refuze să lucreze în condiții pe care le consideră nesigure sau dăunătoare.
    • Este necesară notificarea angajatorului și un certificat medical care să ateste riscurile asociate muncii.
  2. Dreptul la dispensă pentru consultații prenatale
    • Salariatele gravide pot beneficia de până la 16 ore/lună pentru consultații prenatale, fără a fi necesară recuperarea orelor.
    • Scopul este acela de a efectua controale medicale regulate, esențiale pentru monitorizarea sarcinii și depistarea timpurie a eventualelor complicații.
  3. Dreptul la reducerea programului de lucru cu o pătrime
    • Dacă medicul recomandă, gravida poate solicita reducerea programului de lucru cu o pătrime (de exemplu, de la 8 ore la 6 ore pe zi), cu menținerea salariului integral.
    • Această măsură se aplică atunci când sarcina progresează și programul complet ar deveni prea solicitant sau periculos pentru sănătatea mamei ori a copilului.
  4. Dreptul la protecție împotriva concedierii
    • Este interzisă concedierea salariatei gravide din motive ce țin de sarcină sau starea de maternitate. Orice decizie de acest fel poate fi contestată în fața autorităților competente.
  5. Dreptul de a beneficia de adaptarea locului de muncă
    • Angajatorul trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a adapta mediul de lucru al gravidei, astfel încât să nu îi pună sănătatea în pericol.

Aceste prevederi legislative au fost introduse pentru a respecta standardele europene și pentru a asigura un cadru legal de protecție a femeilor însărcinate. Este important ca fiecare viitoare mamă să cunoască și să își exercite aceste drepturi, discutând cu medicul de familie, medicul ginecolog și cu reprezentanții angajatorului.


Obligațiile Angajatorului

Alături de drepturile salariatei gravide, legea impune obligații clare pentru angajatori. Aceste obligații sunt menite să asigure un mediu de lucru sigur și să prevină situațiile în care sănătatea gravidei ar putea fi pusă în pericol. Conform OUG 96/2003 și altor acte normative:

  1. Obligația de a proteja sănătatea și securitatea salariatelor gravide
    • Angajatorul trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor la locul de muncă și să ia măsuri pentru eliminarea sau reducerea acestora.
    • Această evaluare nu trebuie realizată numai în momentul în care o angajată rămâne însărcinată, ci și periodic, mai ales în domeniile cu potențial de risc înalt (industrie chimică, construcții, mediu spitalicesc etc.).
  2. Obligația de a modifica condițiile de muncă sau programul
    • Dacă rezultă din evaluarea riscurilor că există factori nocivi, angajatorul este obligat să adapteze programul sau sarcinile de lucru pentru a proteja gravida sau mama care alăptează.
    • Adaptările pot include: schimbarea turelor de noapte în ture de zi, reducerea programului de lucru, evitarea manipulării de substanțe toxice sau relocarea temporară în alt departament.
  3. Obligația de a oferi un alt post de lucru, dacă este necesar
    • În situația în care riscurile nu pot fi eliminate în cadrul aceluiași post, angajatorul trebuie să ofere un post vacant, sigur, echivalent ca nivel de salarizare.
    • Dacă acest lucru nu este posibil, angajata poate solicita concediul de risc maternal, pe baza documentelor medicale.
  4. Obligația de a acorda concediul de risc maternal
    • Dacă toate celelalte opțiuni au fost epuizate (adaptarea programului, reducerea sarcinilor, schimbarea postului), iar riscurile persistă, angajatorul nu poate refuza acordarea concediului de risc maternal.
    • În plus, trebuie respectate procedurile legale de transmitere a documentelor necesare către Casa de Asigurări de Sănătate, astfel încât salariata să poată beneficia de indemnizație.
  5. Obligația de a nu discrimina
    • Angajatorul nu are dreptul să trateze nefavorabil o salariată însărcinată, aflată în concediu de risc maternal sau care alăptează. Orice formă de discriminare (reducerea salariului, refuzul nejustificat de acordare a beneficiilor) este ilegală.

Prin îndeplinirea acestor obligații, angajatorul se conformează prevederilor legale și creează un mediu de lucru sigur și corect pentru toate salariatele care se află într-o situație de maternitate (gravide, lăuze, mame care alăptează).


Concluzie

Concediul de risc maternal reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de protecție acordate femeilor însărcinate și mamelor care alăptează în România (2025). Este un drept fundamental, prevăzut de legislație, care le permite salariatelor să-și protejeze sănătatea și să asigure o dezvoltare normală a fătului, în condițiile în care locul de muncă prezintă riscuri greu de eliminat.

Iată câteva puncte de reținut:

  • Informarea angajatorului: Este primul pas și trebuie făcută în scris, însoțită de un document medical care atestă sarcina.
  • Obligațiile angajatorului: Angajatorul este obligat să evalueze riscurile și să propună soluții (adaptarea programului, schimbarea postului) înainte de acordarea concediului de risc maternal.
  • Durata și indemnizația: Concediul poate dura până la 120 de zile, cu un nivel de indemnizație de 75% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni, finanțată din FNUASS și supusă doar contribuției CAS de 25%.
  • Protecția legală: Pe durata concediului, contractul de muncă este suspendat, dar vechimea nu este afectată, iar salariata este protejată în fața oricărei forme de concediere abuzivă.
  • Alte drepturi: Reducerea programului de lucru, dispensă pentru consultații prenatale și refuzul muncii dăunătoare sunt doar câteva dintre drepturile pe care gravidele le au, conform legislației în vigoare.

Concediul de risc maternal nu este un privilegiu, ci o garanție legală menită să asigure sănătatea viitoarei mame și a copilului. Înainte de a lua orice decizie, este recomandat să te consulți cu medicul tău și să discuți cu angajatorul despre soluțiile posibile. Dacă riscurile nu pot fi îndepărtate, nu ezita să apelezi la acest concediu.

Apel la acțiune:
Dacă te afli într-o situație de risc la locul de muncă sau consideri că activitatea desfășurată îți poate afecta sarcina ori alăptarea, discută cu medicul tău de familie și cu medicul de medicina muncii. Informează angajatorul în scris și asigură-te că îți cunoști drepturile. Concediul de risc maternal poate fi soluția care îți garantează protecția și liniștea de care ai nevoie în această perioadă specială.


Sfaturi suplimentare pentru părinți

  • Planifică-ți concediile: Dacă știi că locul de muncă implică riscuri, discută din timp cu medicul și cu angajatorul despre posibilitatea concediului de risc maternal. În acest fel, vei evita stresul de a lua decizii de ultim moment.
  • Ține evidența documentelor: Fiecare adeverință, certificat medical și dovadă de notificare a angajatorului este importantă. Păstrează o arhivă personală pentru eventuale clarificări ulterioare.
  • Informează-te despre alte beneficii: În afară de concediul de risc maternal, mai există și alte forme de protecție (concediu de maternitate, concediu de creștere a copilului etc.). Asigură-te că înțelegi cum se pot cumula și cum se aplică fiecare.
  • Comunică deschis cu angajatorul: Multe pot fi rezolvate printr-o discuție deschisă. Angajatorul poate găsi soluții pentru a-ți adapta locul de muncă sau programul, astfel încât să nu fie nevoie de un concediu prelungit.

Menținând o comunicare eficientă și cunoașterea drepturilor legale, poți să-ți protejezi sănătatea și să asiguri un start cât mai bun pentru noul membru al familiei. În România anului 2025, concediul de risc maternal rămâne un pilon esențial al politicilor de protecție a maternității, contribuind la bunăstarea viitoarelor mame și a copiilor acestora.

L-ai găsit util? Poate le-ar plăcea și cunoștințelor tale. Dar nu putem ști dacă nu dai share, nu? :)